Dental TV Newsletter
Produsul saptamanii
CliniciStomatologice.ro
Ne gasiti pe Twitter Facebook

Chirurgia orala

Chirurgia dentară reprezintă suma procedurilor medicale care presupun modificarea dentiţiei, fiind o ramură de bază în stomatologia modernă.
Chirurgia orala

În contextul dezvoltării stomatologiei, în ultimii ani intervenţiile chirurgicale au devenit mult mai uşor de suportat de către pacient. Se pot realiza acum fără durere: extracţii dentare sau resturi radiculare, extracţii ale molarilor de minte incluşi, rezecţii apicale, premolarizări sau regularizări de creastă alveolară.

Extracţia dentară

Este o intervenţie ce constă în îndepărtarea unui dinte bolnav, care provoacă şi întreţine procesele patologice locale, regionale sau generale, care nu pot fi rezolvate prin folosirea unoe tratamente conservatoare. Acest tip de intervenţie chirurgicală trebuie efectuată fie de medicul dentist, fie de chirurgul maxilo-facial - acesta din urmă jucând un rol extreme de important mai ales în cazul în care apar complicaţii. De multe ori, extracţia este aleasă de către pacient ca metodă ieftină a restaurării dentare.

Extracţia dentară trebuie realizată atunci când:

  • Caria dentară a afectat dintele în totalitate
  • Infecţia a distrus o mare parte a dintelui şi a osului maxilar
  • Există în cavitatea orală dinţi care împiedică erupţia altora
  • Abcesul dentar a afectat atât de tare dintele, încât nu mai există alte soluţii

Cazuri speciale:

  • Unele tratamente ortodontice necesită uneori extracţii dentare, pentru a face loc astfel dinţilor care urmează să fie îndrepărtaţi corespunzator
  • În cazul persoanelor supuse unor radiaţii în zona capului şi gâtului, este necesară extragerea dinţilor aflaţi în câmpul de acţiune al radiaţiilor
  • În cazul persoanelor care urmează să suporte un transplant de organe, este necesara extracţia dinţilor care ar putea cauza infecţie în organism după efectuarea intervenţiei (tratamentele medicamentoase de după transplant conduc la scăderea imunităţii organismului)
  • Persoanele ce sunt supuse unor tratamente de combatere a cancerului, sunt susceptibile de infecţii dentare (datorită imunităţii scăzute a organismului)
  • Molarii de minte (măselele de minte) sunt adesea extrase înainte sau după ce erup, datorită creeri unui blocaj de creştere

Extracţia molarului de minte

Molarii de minte (măselele de minte) sunt ultimii molari de pe fiecare latură a maxilarului sau mandibulei. Aceştia erup între 16 şi 20 de ani, fiind ultimii dinţi permanenţi care apar în cavitatea orală. În multe cazuri însă se întâmplă să nu mai aibă loc pe arcada dentară, ceea ce poate duce la incluzia molarilor de minte. Astfel, aceştia rămân sub ţesutul gingival şi nu mai pot erupe din cauza altor dinţi sau a osului. Incluzia dentară poate fi însoţită de inflamaţie şi durere. Asociaţia Americană a Medicilor Dentişti recomandă ca între 16 şi 19 ani, să se efectueze evaluarea molarilor de minte la cabinetul medicului dentist şi eventual extracţia acestora, dacă este necesar.

Extracţia molarului de minte este o procedură relativ simplă. Medicul dentist sau medicul specializat în chirurgie orală recomandă anestezia generală sau anestezia locală. După extracţie, va trebui să muşcaţi uşor pe un tifon timp de 30-45 de minute după ce ieşiţi din cabinet, pentru a minimaliza sângerarea. Este posibil să se producă o inflamaţie sau durere, dar aceasta va dispărea în mod normal în câteva zile; totuşi, adresaţi-vă medicului dentist dacă apare o durere persistentă sau severă, inflamaţie, hemoragie sau febră. Extracţia molarilor de minte din cauza înghesuirii sau incluziei dentare nu va afecta muşcătura sau sănătatea dvs. orală pe viitor.

Rezecţia apicală

Inseamnă îndepărtarea ţesutului bolnav precum şi a unei bucăţi din rădăcina dintelui în urma existenţei unui granulom, însoţit sau nu de puroi, apărut în urma abceselor dentare repetate netratate. Acestă metodă, prmite salvrea dintelui infectat.

Etapele rezecţiei apicale

Rezecţia apicală se realizează într-o singură şedinţă de aproximativ o oră, implicând:

  • administrarea unui anastezic local, astfel încât pacientul să nu simtă durere, iar ulterior se îndepărtrează temporar gingia pentru a ave acces la osul de dedesubt
  • este identificată zona afectată şi este îndepărtat ţesutul infectat
  • uneori vârful rădăcinii care a provocat infecţia se îndepărtează şi el şi se închide ermetic dintele pentru a nu mai permite trecerea microbilor în os
  • se aplica mici suturi şi pacientului îi sunt oferite instrucţiuni postoperatorii şi o reţetă
  • după această intervenţie este nevoie să reveniţi în clinică la cel puţin trei controale: prima dată la o zi după intervenţie pentru un control de rutină, a doua vizită se va face la o săptămână pentru îndepărtarea aţelor de sutură, iar a treia programare se va face la şase luni de la intervenţie pentru a verifica radiologic refacerea osului pe zona afectată.

De obicei atunci când se indică o rezecţie apicală, această procedură este singura care mai poate salva dintele. Amânarea procedurii duce la mărirea infecţiei şi transformarea acesteia într-un abces dentar sau chiar de maxilar. În aceste cazuri dintele va necesita extracţie. Dacă li se permite o perioadă îndeajuns de lungă să evolueze infecţiile se pot transforma în chisturi - unele cu potenţial de a se transforma în tumori maligne.

Premolarizare

Amputarea uneia dintre rădăcinile molarului mandibular, cu conservarea celeilalte, astfel molarul se transformă în premolar.

Regularizări de creastă alveolară

Manevră preprotetică ce lasă un câmp bine netezit în vederea inserării implantelor sau montării unei proteze clasice.

Etapele manevrei sunt:

  • anestezie locală, incizie, decolarea lamboului mucoperiostal

Regularizarea crestei osoase:

  • cu daltă şi ciocan
  • cu freză chirurgicală
  • fierăstrău chirurgical
  • dispozitiv de piezochirurgie
  • laser

Comentarii (1)

Nu uitati ca intotdeauna puteti participa la discutii amanuntite si pe forum!

Adaugati un comentariu